Un nou 7 aprilie?

Au trecut deja doi ani de la tragicele evenimente din 7 aprilie unde o tara intreaga s-a ridicat impotriva nedreptatilor , fraudarilor, impotriva unei vieti pline de lipsuri si dezanadejdi, evenimente ce au marcat destinele miilor de tineri si care vor ramine in istoria tarii ca o pata neagra a acelor timpuri inversunate impotriva nedreptatii.. Au trecut doi ani de la evenimentul cel mai dureros al poporului moldav, dar mult mai adinc prezent in sufletele celor implicati care si acuma simt frica si groaza acelor clipe in care erau invaluiti in tenebroasa lupta pentru dreptate!

Oare de ce am ajuns ca mii de tineri sa scandeze lozinca libertatii, sa isi doreasca dreptate , o tara in care sa rasufli liber neingradit? Fiindca toti au ajuns la limita , fiecare doresc sa traiasca nu sa supravietuiasca, iar in acele momente toti nutreau speranta schimbarii spre bine spre un viitor mult mai promitator,insa s-au ales cu o speranta distrusa , un ideal sfarmat si pierdut in bezna... 7 aprilie a fost un moment de rascruce pentru tara noastra, un moment cind s-a observat o unire a fortelor pentru a indrepta si a schimba ceea ce demult trebuia sa apuna-comunismul, un regim ce a sadit ura, cenzura, tradare, teama de a vorbi, teama de a te exprima liber!Oare acest punct culminant va reusi sa schimbe societatea pe mai mult timp? Au fost momente dureroase indeosebi pentru cei care aceasta zi le-a marcat existenta, care au ramas cu sechele in suflet si in inima, care mereu isi vor aduce aminte de aceasta zi ca de cel mai inspaimintator cosmar al vietii lor - evenimente care i-au maturizat pe tinerii nostri prea repede si prea violent!Si pentru ce au platit asa scump? Fiindca isi iubesc tara? Fiindca au luptat pentru idealurile si nazuintele nationale? Fiindca s-au mobilizat impotriva nedreptatii si a unor rezultate fraudate? Fiindca au dorit sa traiasca intr-o tara libera unde cultivarea valorile fundamentale sa fie cheia spre un viitor de succes?Intrebari care si pina in ziua de azi au ramas fara raspuns si inca nu se stie cit va mai dura tacerea aceasta amara... Durere, lacrimi, disperare si neputinta, sunt sentimentele simtite dupa doi ani de cei care au fost martori intr-un mod sau altul la ceea ce s-a petrecut de 7 aprilie.Ciudat, dar adevarat e ca dupa 2 ani de anchetari, de investigatii inca nu s-au gasit vinovatii, provocatorii, cei care au distrus vietile a miilor de tineri si se pare ca aceste evenimente vor pluti mereu ca o umbra asupra istoriei tarii noastre!

7 aprilie – cea mai mare enigma, cea mai dureroasa amintire! Intrebari fara raspuns... Pina cind?